Jasmine

Iasomia (Jasminum) este un gen de plante perene din familia măslinilor (Oleaceae), cunoscut pentru florile sale parfumate, care include aproximativ 200 de specii. Se găsește în principal în regiunile tropicale și subtropicale din întreaga lume. Speciile de iasomie pot fi arbuști sau viță de vie, ceea ce le face potrivite pentru plantații ornamentale și crearea de ziduri verzi și garduri vii. Florile de iasomie sunt caracterizate printr-o aromă puternică, adesea folosite în industria parfumurilor. Frunzele plantei sunt de obicei simple, ovale sau alungite, cu o suprafață lucioasă.

Iasomia poate fi fie plantă de apartament, fie plantă de grădină, în funcție de specie și de condițiile climatice. În zonele cu climă temperată, iasomia este adesea cultivată în ghivece pentru a fi mutată în interior în timpul lunilor de iarnă. În țările mai calde, poate crește în pământ și poate împodobi multe zone decorative.

Etimologie

Numele „iasomie” provine din limbi străvechi și are o bogată istorie culturală asociată cu această floare parfumată. Să analizăm mai detaliat originea și dezvoltarea acestui nume.

Origine din persană:

Cuvântul „iasomie” provine din cuvântul persan „یاسمن” (yāsaman), care desemnează o floare parfumată, cunoscută pentru florile sale frumoase și aromate. Termenul persan „یاسمن” a intrat în limba arabă ca „ياسمين” (yasmin), păstrând un înțeles similar.

Răspândit prin limba arabă:

Arabul „ياسمين” (yasmin) s-a răspândit în alte limbi, inclusiv turca („yasemin”) și otomană, ceea ce a facilitat împrumuturile sale ulterioare în limbile europene. Prin comerțul arab și contactele culturale, termenul „yasmin” a intrat în limbile europene.

Calea către limbile europene:

În limba engleză, cuvântul „jasmine” a apărut ca urmare a adaptării cuvântului arab „yasmin”. Denumirea standard pentru această floare a devenit în limba engleză. În limba rusă, termenul „jasmine” a fost împrumutat din limbile vest-europene, cel mai probabil prin intermediari francezi sau germani, unde floarea era deja cunoscută sub un nume similar cu englezescul „jasmine”.

Semnificație și simbolism:

Iasomia este asociată cu frumusețea, puritatea și parfumul. În diverse culturi, această floare are semnificații simbolice: în unele țări, este considerată un simbol al iubirii și romantismului, în timp ce în altele, simbolizează puritatea și inocența. În literatură și artă, iasomia este adesea menționată ca simbol al rafinamentului și eleganței.

Denumire științifică:

În clasificarea biologică, iasomia aparține genului Jasminum din familia Oleaceae. Numele genului provine și din latinescul „jasmine”, care, la rândul său, are aceleași rădăcini ca și rusul „jasmine”.

Formă de viață

Plantele de iasomie pot fi arbuști sau viță de vie, în funcție de specie. Multe specii de iasomie au tulpini lemnoase care pot acoperi suprafețe mari. Vița de vie precum iasomia arabă (Jasminum sambac) poate ajunge la 3-5 metri înălțime, cățărându-se peste suporturi sau alte plante, ceea ce le face ideale pentru grădinăritul vertical.

Arbuști precum iasomia comună (Jasminum officinale) au o formă compactă și sunt adesea folosiți în compoziții de grădină. Aceste plante sunt potrivite pentru crearea de garduri vii, borduri și arbuști ornamentali. În ambele cazuri, iasomia preferă locurile însorite și solul moderat fertil.

Familial

Iasomia aparține familiei măslinilor (Oleaceae), care include aproximativ 30 de genuri și 600 de specii de plante, inclusiv măslini, forsiții, ligustre și altele. Familia este cunoscută pentru diversitatea sa, incluzând atât copaci, cât și arbuști utilizați în mod obișnuit în grădinărit și amenajarea peisagistică.

În cadrul familiei măslinilor, alte plante notabile includ ligustrul, utilizat pe scară largă în amenajările peisagistice decorative, și măslinul, o sursă de ulei prețios. Iasomia atrage atenția cu florile sale ornamentale și parfumul intens.

Caracteristici botanice

Iasomia este o plantă cu tulpini moi și flexibile, care pot fi fie asemănătoare viței de vie, fie asemănătoare arbustului. Frunzele sunt de obicei pieloase, ovale sau alungite și au o suprafață lucioasă. Florile sunt de obicei albe sau galbene, aranjate în ciorchini și au un parfum bogat și plăcut, care devine mai pronunțat seara.

Fructul iasomiei este de obicei o boabă sau o capsulă care conține mai multe semințe. Planta înflorește de obicei primăvara și vara, deși durata înfloririi poate varia în funcție de specie și de condițiile de creștere.

Jasminum mesnyi

Compoziție chimică

Iasomia este cunoscută pentru compoziția sa chimică bogată, care include uleiuri esențiale, flavonoide, alcaloizi, saponine și acizi organici. Uleiurile esențiale găsite în flori au proprietăți aromatice distincte și sunt utilizate în industria parfumurilor și cosmeticelor. Uleiurile de iasomie sunt folosite și în aromaterapie pentru efectele lor calmante și relaxante.

Flavonoidele găsite în frunzele și florile plantei au proprietăți antioxidante și ajută la întărirea sistemului imunitar. Cercetările au arătat că componentele iasomiei au efecte antiinflamatorii și antimicrobiene, ceea ce face ca planta să fie benefică în medicina populară.

Origine

Iasomia este originară din regiunile tropicale și subtropicale din Asia, Africa și Europa. Multe specii, cum ar fi iasomia arabă (Jasminum sambac), sunt originare din Asia de Sud-Est, în timp ce altele, precum iasomia comună (Jasminum officinale), provin din Marea Mediterană. În natură, aceste plante se găsesc în păduri, zone deschise și regiuni muntoase, unde pot prospera fie la umbră, fie la lumina soarelui.

Încă din cele mai vechi timpuri, iasomia a fost cultivată în grădini și folosită atât ca plantă decorativă, cât și aromatică. Astăzi, iasomia este răspândită în întreaga lume, în special în zonele cu climă caldă, unde este cultivată atât în pământ, cât și în sere.

Ușurință de creștere

Iasomia este o plantă care necesită relativ puțină întreținere și poate prospera în diverse condiții dacă sunt îndeplinite cerințele de bază. Preferă locații însorite și sol fertil, bine drenat. În climatele temperate, iasomia este adesea cultivată în ghivece, astfel încât să poată fi mutată în interior în timpul iernii.

Pentru a crește cu succes, iasomia necesită udare și hrănire regulată, precum și protecție împotriva vânturilor puternice și a temperaturilor scăzute. Iarna, planta are nevoie de mai puțină apă și protecție împotriva înghețului.

Specii și soiuri

Există aproximativ 200 de specii de iasomie, dintre care câteva varietăți sunt deosebit de populare ca plante ornamentale. Iasomia comună (Jasminum officinale) este cunoscută pentru florile sale albe, în timp ce iasomia arabă (Jasminum sambac) este renumită pentru florile sale parfumate, adesea folosite în producția de parfumuri.

Jasminum azoricum

Alte specii, precum Jasminum azoricum și Jasminum nitidum, sunt, de asemenea, populare datorită florilor și parfumului lor atractiv.

Jasminum sambac

Soiurile de iasomie pot diferi în ceea ce privește culoarea, dimensiunea și forma florilor. Unele soiuri au flori galbene, cum ar fi Jasminum mesnyi, în timp ce altele pot fi viță de vie târâtoare sau arbuști compacți, ceea ce le face potrivite pentru diverse stiluri de amenajare a teritoriului.

Jasminum officinale

Dimensiune

Iasomia poate varia în dimensiune în funcție de specie. Tipurile de viță de vie, cum ar fi Jasminum sambac, pot ajunge la 3-5 metri lungime, necesitând sprijin sau structuri cățărătoare pentru creștere. Tipurile de arbuști, cum ar fi Jasminum officinale, au de obicei o înălțime de 1 până la 3 metri, în funcție de condițiile de creștere și de tăiere.

Mărimea plantei depinde și de modul în care este cultivată: în ghivece, iasomia va rămâne compactă, în timp ce atunci când este plantată în pământ, poate crește semnificativ mai mare.

Jasminum nitidum

Rata de creștere

Rata de creștere a iasomiei depinde de condițiile sale de creștere. În condiții optime (căldură, lumină adecvată și udare regulată), iasomia poate crește destul de repede, în special tipurile de viță de vie. Pe parcursul unui sezon, planta poate crește câțiva centimetri și, cu o îngrijire adecvată, poate începe să înflorească în doi sau trei ani de la plantare.

Când crește iasomia în ghivece, rata de creștere poate fi ceva mai lentă din cauza restricționării rădăcinilor, dar hrănirea regulată și schimbarea substratului pot încuraja creșterea activă.

Durată de viaţă

Durata de viață a iasomiei depinde de specie și de condițiile de creștere. În medie, plantele pot trăi între 5 și 20 de ani, cele mai bune rezultate fiind obținute prin tăiere regulată și îngrijire adecvată. Unele specii de iasomie, cum ar fi Jasminum sambac, pot trăi mult mai mult, mai ales atunci când sunt cultivate în condiții climatice favorabile și protejate de îngheț.

Cu o îngrijire bună și condiții de viață favorabile, iasomia își poate încânta proprietarii timp de mulți ani, devenind o completare frumoasă pentru grădini sau case.

Temperatură

Iasomia preferă climatele calde și nu suportă înghețul, ceea ce o face ideală pentru creșterea în regiuni cu climat blând. Temperatura optimă pentru creșterea iasomiei în perioada primăvară-vară este de 18-24°C. Iarna, planta poate tolera temperaturi de până la 10-15°C, dar ar trebui ținută în interior, ferită de curenții de aer rece. Când este cultivată în ghivece, este important să se evite fluctuațiile semnificative de temperatură, deoarece acestea pot afecta negativ sănătatea plantei.

Când cultivați iasomie în aer liber în zone cu ierni reci, este necesară protejarea de îngheț. Acest lucru se poate face prin săparea plantelor sau prin acoperirea lor în timpul iernii. De asemenea, este important de reținut că temperaturile excesiv de ridicate din timpul verii pot provoca stres plantei, mai ales dacă umiditatea este scăzută.

Umiditate

Iasomia preferă aerul moderat umed și nu tolerează uscăciunea, mai ales iarna, când încălzirea interioară poate usca semnificativ atmosfera. Pentru a menține o umiditate optimă, se recomandă pulverizarea regulată a frunzelor sau utilizarea umidificatoarelor, în special în casele cu încălzire centrală. Acest lucru va ajuta la prevenirea uscării și ofilirii frunzelor și va promova creșterea plantelor.

Totuși, este important să ne amintim că umiditatea excesivă din sol poate duce la putrezirea rădăcinilor. Prin urmare, este crucial să se mențină un echilibru între umiditatea aerului și udare. Pentru majoritatea speciilor de iasomie, se recomandă menținerea umidității aerului la 50-60%, ceea ce este optim pentru creștere și înflorire.

Iluminarea și amplasarea în cameră

Iasomia este o plantă iubitoare de soare, care necesită multă lumină solară pentru o creștere și o înflorire corespunzătoare. Cele mai bune condiții pentru ea sunt locurile bine luminate, unde planta primește lumină solară timp de 4-6 ore pe zi. În interior, iasomia este cel mai bine plasată pe pervazurile orientate spre sud sau vest, deoarece aceste locații oferă suficientă lumină.

Totuși, în lunile fierbinți de vară, este important să evitați lumina directă a soarelui la amiază pentru a preveni supraîncălzirea și arderea frunzelor. Dacă locuința dumneavoastră nu oferă suficientă lumină naturală, se poate folosi iluminatul artificial pentru a oferi plantei condițiile necesare pentru fotosinteză și înflorire. De asemenea, este important să rețineți că pentru soiurile de iasomie viță de vie, sunt necesare suporturi pentru ca planta să se poată cățăra, creând un perete verde viu sau atârnând frumos.

Sol și substrat

Iasomia necesită un sol ușor și bine drenat pentru o creștere optimă. Amestecul ideal de sol ar trebui să fie format din părți egale de humus, turbă, nisip și perlit. Turba ajută la reținerea umidității necesare, în timp ce nisipul și perlitul asigură un drenaj bun, iar humusul îmbunătățește conținutul nutrițional și structura solului. Acest amestec permite rădăcinilor plantei să respire și previne acumularea de apă, ceea ce este esențial pentru sănătatea iasomiei.

Aciditatea solului ar trebui să fie ușor acidă, cu un nivel al pH-ului între 5,5 și 6,5. Este important să se monitorizeze aciditatea, deoarece alcalinitatea excesivă sau aciditatea ridicată pot afecta absorbția nutrienților de către plantă. Pentru a îmbunătăți structura solului, se recomandă adăugarea de îngrășăminte organice, cum ar fi compostul, și reîmprospătarea regulată a substratului în timpul transplantării.

Udare

Vara, iasomia trebuie udată regulat, dar moderat. Planta preferă solul umed, dar nu tolerează stagnarea apei, așa că este important să vă asigurați că apa nu rămâne în farfurie. În timpul verii, udarea trebuie să fie abundentă, mai ales pe vreme caldă, când planta crește și înflorește activ. Este important să vă amintiți să udați doar atunci când stratul superior al solului s-a uscat ușor, pentru a evita putrezirea rădăcinilor.

Udarea pe timpul iernii este redusă semnificativ. În această perioadă, planta intră într-o perioadă de repaus vegetativ, iar excesul de umiditate poate duce la putrezirea rădăcinilor. Iasomia trebuie udată mai rar, asigurându-se doar o umiditate ușoară pentru a preveni uscarea solului. Este important ca planta să nu fie plasată în curenți de aer și să fie protejată de aerul rece, deoarece acest lucru ajută la prevenirea stresului cauzat de fluctuațiile bruște de temperatură.

Fertilizarea și hrănirea

Iasomia are nevoie de fertilizare regulată pentru a stimula creșterea și înflorirea. În timpul primăverii și verii, când planta este în creștere activă, puteți folosi îngrășăminte echilibrate pentru plantele cu flori. Optim este să aplicați îngrășăminte de două ori pe lună, alternând între îngrășăminte organice (cum ar fi compostul lichid) și îngrășăminte minerale bogate în fosfor și potasiu, care promovează tulpini puternice și flori vibrante.

Din toamnă până în iarnă, fertilizarea se oprește, deoarece iasomia se odihnește în această perioadă. Este important să se evite suprafertilizarea, deoarece aceasta poate provoca o creștere excesivă a frunzelor în detrimentul înfloririi. Se pot folosi atât îngrășăminte granulare, cât și lichide, îngrășămintele lichide distribuindu-se uniform pe sol în timpul udării.

Propagare

Iasomia poate fi propagată atât prin butași, cât și prin semințe. Butașii se iau de obicei primăvara sau la începutul verii. Pentru propagare, tăiați lăstari sănătoși de aproximativ 10-15 cm lungime, îndepărtați frunzele inferioare și înrădăcinați-i într-un amestec de nisip și turbă, menținând o temperatură de aproximativ 20°C și un nivel de umiditate de 80%. După 2-3 săptămâni, butașii dezvoltă de obicei rădăcini, după care pot fi transplantați în ghivece separate.

Cultivarea iasomiei din semințe necesită mai mult timp și răbdare. Semințele trebuie înmuiate în apă timp de 24 de ore înainte de a fi plantate în substratul pregătit, asigurând o temperatură constantă de 20–22°C. Germinarea poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. Plantele tinere trebuie transplantate cu grijă în ghivece mai mari pe măsură ce cresc.

Înflorire

Iasomia începe de obicei să înflorească primăvara și vara, de obicei din mai până în septembrie. Florile pot fi albe, roz sau galbene, în funcție de soi. Au un parfum plăcut, adesea dulce, ceea ce face ca iasomia să fie o plantă decorativă populară, în special pentru creșterea în interior. Înflorirea poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni, în funcție de soi și de condițiile de îngrijire.

Pentru a stimula înflorirea, iasomia necesită iluminare adecvată și hrănire regulată, în special în timpul creșterii active. Lipsa florilor poate fi cauzată de lumină sau nutrienți insuficienti. Unele soiuri de iasomie, cum ar fi Jasminum sambac, pot înflori de mai multe ori pe an dacă condițiile de creștere sunt optime.

Caracteristici sezoniere

Iasomia este o plantă perenă cu nevoi specifice de îngrijire sezonieră. Vara, necesită mai multă lumină solară, temperaturi calde și udare regulată. În această perioadă, planta crește și înflorește activ, necesitând hrăniri frecvente și protecție de lumina directă a soarelui pentru a preveni arsurile frunzelor. Iarna, planta ar trebui să fie într-o stare de repaus vegetativ, cu udare minimă și fără fertilizare. Această perioadă necesită, de asemenea, protecție de temperaturile scăzute.

Pentru a oferi condiții confortabile de iarnă, iasomia poate fi mutată într-un loc mai răcoros, dar luminos, unde temperatura se menține între 10-15°C. În această perioadă, planta nu va înflori și are nevoie de odihnă pentru a preveni stresul și a ajuta la recuperarea pentru următorul sezon de creștere.

Caracteristici de îngrijire

Iasomia nu necesită îngrijire complexă, dar are nevoie de atenție regulată. Este important să se mențină niveluri optime de umiditate și să se monitorizeze programele de udare. Lumina soarelui și hrănirea periodică nu numai că promovează sănătatea plantei, dar îi sporesc și calitățile ornamentale. Cu toate acestea, udarea excesivă sau utilizarea unor îngrășăminte incorecte pot cauza probleme precum putrezirea rădăcinilor sau lipsa florilor.

Tăierea periodică a ramurilor vechi și deteriorate îmbunătățește aspectul plantei și stimulează creșterea nouă, ceea ce îi afectează plenitudinea și înflorirea. Tăierea se face cel mai bine la sfârșitul iernii sau la începutul primăverii pentru a pregăti planta pentru noul sezon de creștere.

Îngrijire la domiciliu

Acasă, iasomia necesită udare regulată, dar este important să se evite stagnarea apei în farfurie. Ghivecele trebuie să aibă un drenaj bun, iar solul trebuie să fie bine aerat. Vara, udarea trebuie să fie mai frecventă, mai ales în zilele călduroase, în timp ce iarna, udarea trebuie redusă pentru a preveni putrezirea rădăcinilor.

În plus, iasomia are nevoie de tăieri regulate pentru a-și menține forma și a stimula creșterea. Îndepărtarea periodică a florilor ofilite și a frunzelor deteriorate îmbunătățește aspectul plantei și promovează o dezvoltare sănătoasă. De asemenea, este important să se monitorizeze umiditatea aerului, în special iarna, când aerul din cameră poate fi prea uscat.

Replantare

Iasomia trebuie transplantată la fiecare 1-2 ani pentru a oferi suficient spațiu pentru creșterea rădăcinilor. Atunci când alegeți un ghiveci, asigurați-vă că este cu 2-3 cm mai lat decât cel precedent pentru a permite rădăcinilor să se dezvolte liber. Atât ghivecele din plastic, cât și cele din ceramică sunt potrivite pentru iasomie. Ghivecele din ceramică sunt mai estetice, dar necesită o udare mai atentă pentru a preveni uscarea solului.

Cel mai bun moment pentru transplantare este primăvara devreme, înainte de începerea perioadei de creștere activă. Acest lucru permite plantei să se adapteze la noile condiții și accelerează recuperarea după transplantare. Asigurați-vă că manipulați rădăcinile cu grijă pentru a evita deteriorarea lor și folosiți un substrat proaspăt și bine pregătit.

Tăierea și modelarea coroanei

Tăierea iasomiei este necesară pentru a menține o formă compactă a plantei și a stimula înflorirea. Îndepărtați tulpinile vechi, deteriorate și uscate și ciupiți vârfurile lăstarilor tineri pentru a încuraja ramificarea. Dacă este necesar, coroana poate fi modelată într-un copac mic sau un tufiș, în funcție de soi.

Pentru a stimula o înflorire abundentă, tăierea trebuie efectuată în conformitate cu perioada de repaus vegetativ, ideal la sfârșitul iernii sau începutul primăverii. Acest lucru va permite plantei să producă lăstari noi care vor înflori în sezonul următor.

Probleme și soluții comune

Una dintre principalele probleme legate de cultivarea iasomiei este apariția frunzelor îngălbenite, care poate fi cauzată de deficiențe de nutrienți, în special azot, sau de udare necorespunzătoare. Planta poate suferi, de asemenea, de putregaiul rădăcinilor dacă se folosește un sol prea umed sau slab drenat. Pentru a preveni aceste probleme, este esențial să se monitorizeze starea solului și să se ude planta corect.

O altă problemă frecventă o reprezintă dăunătorii precum acarienii, afidele sau muștele albe. Pentru a combate aceștia, puteți folosi insecticide speciale sau remedii casnice, cum ar fi soluții de usturoi sau săpun. Monitorizarea regulată a plantei este importantă și trebuie luate măsuri prompte la primele semne de infestare.

Dăunători

Principalii dăunători ai iasomiei sunt acarienii păianjen, afidele, musculițele albe și făinoasele. Acarienii apar atunci când aerul este prea uscat și se manifestă sub forma unor pânze fine pe partea inferioară a frunzelor, precum și sub forma unor pete galbene pe frunze. Pentru a preveni acest dăunător, pulverizați regulat planta și mențineți o umiditate optimă.

Afidele și musculițele albe pot provoca pagube semnificative prin absorbția sevei din frunze și flori. Insecticidele sau soluțiile de săpun pot fi folosite pentru combaterea lor. Monitorizați întotdeauna starea plantei și luați măsuri la primele semne de infestare.

Purificarea aerului

Iasomia nu este doar o plantă ornamentală, ci și un purificator eficient de aer. Poate absorbi substanțe nocive precum formaldehida, benzenul și alți compuși organici volatili, îmbunătățind calitatea aerului din spațiile interioare. Datorită capacității sale de purificare a aerului, iasomia este ideală pentru birouri și locuințe, unde nu numai că va decora interiorul, ci va crea și o atmosferă sănătoasă.

Siguranţă

Iasomia nu este o plantă toxică, dar parfumul său poate provoca reacții alergice la unele persoane. Contactul cu planta sau cu florile sale poate duce la iritații ale pielii sau probleme respiratorii pentru persoanele sensibile. Este important să se monitorizeze sănătatea atunci când se cultivă iasomie și să se evite contactul cu copiii și animalele de companie, mai ales dacă cineva din gospodărie suferă de alergii.

Iernat

Iarna, iasomia necesită o îngrijire specială, deoarece planta trebuie să se odihnească în această perioadă. Reducerea temperaturii la 10–15°C ajută iasomia să intre în repaus vegetativ și să prevină creșterea excesivă a frunzelor. În această perioadă, udarea trebuie redusă și nu trebuie să se facă fertilizare. Iernarea necesită, de asemenea, asigurarea unei lumini suficiente pentru a preveni deficitul de lumină al plantei.

Beneficii pentru sănătate

Iasomia are multe proprietăți benefice, care sunt apreciate în aromaterapie și medicina tradițională. Extractul de iasomie este utilizat pentru a calma sistemul nervos, a ameliora stresul și a îmbunătăți starea de spirit. Parfumul de iasomie are un efect relaxant, ajutând la reducerea anxietății și la îmbunătățirea calității somnului.

Utilizare în medicina tradițională sau remedii populare

Iasomia este utilizată în medicina populară pentru a prepara infuzii și decocturi care au efecte antiseptice și calmante. Infuziile de flori de iasomie sunt folosite pentru a trata răcelile, durerile de cap și insomnia. Iasomia ajută, de asemenea, la digestie și întărește sistemul imunitar.

Utilizare în designul peisagistic

Iasomia este o plantă populară în designul peisagistic datorită calităților sale decorative și parfumului. Este folosită pentru a crea garduri vii verzi, garduri vii, precum și pentru a decora pergole și foișoare. Soiurile de iasomie asemănătoare viței de vie sunt ideale pentru grădinăritul vertical, creând ziduri vii care înfrumusețează o grădină și servesc drept umbră naturală.

Compatibilitatea cu alte plante

Iasomia crește bine în compania multor plante. Este potrivită pentru combinații cu alte plante cu flori, cum ar fi trandafirii, lavanda și mușcatele, precum și cu arbuști și copaci mici. Cu toate acestea, evitați să plantați iasomie în apropierea plantelor care necesită condiții de îngrijire semnificativ diferite, cum ar fi cele care au nevoie de lumina directă a soarelui sau de sol uscat. În plus, unele plante pot inhiba creșterea iasomiei din cauza concurenței pentru nutrienți.

Concluzie

Iasomia nu este doar o plantă frumoasă, ci și benefică, fiind ideală pentru creșterea în interior și în grădini. Chiar și un grădinar începător se poate descurca cu îngrijirea ei dacă sunt respectate regulile de bază de creștere și condițiile optime. Cu o îngrijire adecvată, iasomia va încânta cu parfumul său minunat și florile vibrante timp de mulți ani.