Insecticide: clasificare, exemple și utilizare

Insecticidele sunt substanțe chimice sau biologice concepute pentru a distruge insectele dăunătoare, a controla populația acestora și a preveni daunele pe care acestea le pot provoca plantelor și fermelor. Acestea joacă un rol crucial în agricultură, horticultură și chiar în mediul domestic, ajutând la protejarea plantelor de diverse insecte, cum ar fi afidele, muștele, gândacii de bucătărie, țânțarii și altele.

Insecticidele pot fi clasificate în funcție de diverse criterii, cum ar fi mecanismul de acțiune, structura chimică, metoda de aplicare și domeniul de utilizare. Să analizăm fiecare clasificare mai detaliat.

Clasificarea insecticidelor

Prin mecanismul de acțiune

Insecticidele pot afecta insectele în moduri diferite, de la contactul direct la inhalare sau prin sistemul digestiv.

• Insecticide de contact: aceste insecticide acționează prin pielea insectelor. Pătrund în organism prin epidermă și perturbă sistemul nervos, ducând la moartea insectei. Exemple de insecticide de contact includ piretroizii (permetrină, deltametrină). Acestea blochează transmiterea impulsurilor nervoase, provocând paralizie și moartea insectei.
• Insecticide stomacale: aceste substanțe acționează prin tractul digestiv al insectelor. Acestea intră în organism prin gură atunci când insectele mănâncă frunze, tulpini sau alte părți ale plantelor care conțin insecticidul. Astfel de substanțe sunt adesea folosite împotriva insectelor care se hrănesc cu plante. Exemplele includ organofosfați și carbamați, cum ar fi malationul și carbofos. Acestea blochează enzimele necesare pentru funcționarea normală a sistemului nervos al insectelor.
• Insecticide inhalante: aceste insecticide acționează atunci când insecta inhalează substanța. Acestea provoacă intoxicații prin sistemul respirator, perturbând procesele de schimb de gaze și ducând la moarte. Exemple sunt fumiganții utilizați pentru tratarea spațiilor interioare împotriva insectelor precum muștele, gândacii de bucătărie și altele.
• Insecticide sistemice: acestea pătrund în țesuturile plantelor și încep să acționeze din interior. Aceste substanțe protejează eficient plantele de insectele care se hrănesc cu sucurile plantelor, cum ar fi afidele, muștele albe și altele. Exemple de insecticide sistemice includ imidaclopridul și tiametoxamul. Acestea pătrund în țesuturile plantelor și se răspândesc în toate, făcând-o toxică pentru insectele care consumă frunzele sau alte părți ale plantei.

Prin compoziția chimică

Insecticidele pot fi clasificate și în funcție de structura lor chimică. Grupe principale:

• Insecticide clorurate: aceste substanțe conțin clor și au fost printre primele tipuri de insecticide. Au un efect de lungă durată, dar se pot acumula în organism și pot contamina mediul. Exemplele includ ddt, aldrin, clordan. Aceste insecticide suprimă sistemul nervos al insectelor, dar au o toxicitate ridicată și pot afecta negativ sănătatea umană și a animalelor.
• Insecticide organofosforice: acest grup de insecticide afectează enzimele necesare pentru funcționarea normală a sistemului nervos al insectelor. Exemplele includ malathionul, fosfamida. Aceste substanțe au o toxicitate mai mică pentru oameni decât insecticidele clorurate, dar pot fi totuși dăunătoare ecosistemului dacă sunt utilizate necorespunzător.
• Piretroizi: acestea sunt insecticide sintetice cu structură similară cu piretrinele naturale derivate din crizanteme. Acționează asupra sistemului nervos al insectelor, provocând paralizie. Exemplele includ permetrina, deltametrina. Aceste substanțe sunt utilizate atât în gospodării, cât și în agricultură pentru a proteja plantele.
• Neonicotinoide: acestea sunt analogi sintetici ai nicotinei care acționează asupra sistemului nervos al insectelor. Acestea blochează receptorii nervoși, provocând paralizie și moarte. Exemplele includ imidaclopridul, acetamipridul. Aceste substanțe acționează rapid, dar din cauza toxicității lor pentru albine și alte insecte benefice, utilizarea lor ridică îngrijorări legate de mediu.
• Insecticide biologice: aceste preparate conțin substanțe active de origine naturală, cum ar fi bacterii (de exemplu, bacillus thuringiensis), ciuperci (metarhizium) sau virusuri care infectează insectele. Aceste insecticide sunt sigure pentru oameni și animale, dar eficiente împotriva anumitor dăunători.

După domeniul de aplicare

Insecticidele pot fi utilizate în diverse domenii, inclusiv agricultură, horticultură și medii domestice.

• Insecticide agricole: acestea sunt utilizate pentru a proteja culturile de insecte dăunătoare, cum ar fi afidele, gândacii, muștele și altele. Exemplele includ carbophos, gomel, actellik.
• Insecticide forestiere: acestea sunt folosite pentru a proteja pădurile de insecte precum gândacii de scoarță, care pot provoca pagube grave pădurilor. Exemplele includ forsight și rogor.
• Insecticide de uz casnic: acestea sunt folosite în interior pentru a combate dăunători precum gândaci de bucătărie, muște, țânțari și alții. Exemplele includ Raid, Raptor, geluri și aerosoli pentru gândaci de bucătărie.
• Insecticide medicale: acestea sunt utilizate pentru combaterea insectelor vectori ai bolilor, cum ar fi țânțarii purtători de malarie. Exemplu: diclorvos.

Prin metoda de acțiune

1. Fumiganți: aceste insecticide acționează prin aer, răspândindu-se în interiorul unei încăperi sau în exterior. Ele ucid insectele care inhalează vapori toxici. Exemplele includ gazul de sulf, sărurile de sodiu.
2. Amestecuri insecticide: aceste produse conțin mai multe componente active, fiecare acționând în diferite etape ale ciclului de viață al insectei. Acestea ajută la combaterea unei game largi de dăunători. Exemplu: aktara.

Exemple de insecticide

1. Imidacloprid (neonicotinoid): acesta este un insecticid sistemic care pătrunde în țesuturile plantelor și le protejează de insecte dăunătoare, cum ar fi afidele și muștele albe. Este utilizat în mod activ pentru a proteja culturi precum cartofii, roșiile și alte legume.
2. Deltametrină (piretroid): un insecticid de contact utilizat pentru combaterea muștelor, gândacilor de bucătărie și a altor dăunători din locuințe, precum și pentru protejarea plantelor din sere și grădini.
3. Malathion (insecticid organofosforic): utilizat pe scară largă în agricultură pentru combaterea diverșilor dăunători, cum ar fi țânțarii, muștele și afidele. De asemenea, este utilizat pentru tratarea fructelor și legumelor.
4. Bacillus thuringiensis (insecticid biologic): un insecticid sigur pentru oameni și animale, utilizat pentru combaterea larvelor de insecte precum viermii verzei și alți dăunători.
5. Permetrin (piretroid): un insecticid de contact utilizat pentru combaterea dăunătorilor domestici, cum ar fi furnicile, gândacii de bucătărie și alții, precum și pentru protejarea plantelor de insecte în grădină.
6. Gomel (insecticid clorurat): utilizat în agricultură pentru combaterea dăunătorilor precum muștele albe, gândacii și alții. Are un efect de lungă durată și o toxicitate ridicată pentru insecte.
7. Actellik (piretroid): utilizat în sere și horticultură pentru a controla afidele, acarienii și alți dăunători. Este eficient împotriva acarienilor păianjen și a altor insecte mici.
8. Raptor (piretroid): utilizat pe scară largă în locuințe pentru uciderea gândacilor de bucătărie, furnicilor, muștelor și altor dăunători.
9. Fosfamidă (insecticid organofosforic): utilizat pentru combaterea dăunătorilor din culturile de legume și fructe. Eficient împotriva larvelor și insectelor adulte.
10. Permetrin (piretroid): utilizat pentru combaterea paraziților precum păduchii, puricii, precum și pentru protecția împotriva țânțarilor și a altor dăunători.

Concluzie

Insecticidele joacă un rol important în protejarea culturilor agricole și a plantelor domestice împotriva dăunătorilor. Alegerea insecticidului depinde de tipul de dăunător, de zona de utilizare și de riscurile de mediu implicate. Insecticidele moderne oferă o gamă largă de posibilități pentru un control eficient al dăunătorilor, de la agenți de contact la soluții biologice.