Insecticide care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor

Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor sunt o clasă de substanțe chimice concepute pentru a perturba procesele biologice legate de creșterea, metamorfoza și funcțiile de reproducere la insectele dăunătoare. Aceste insecticide interferează cu reglarea hormonală și mecanismele celulare, ducând la întârzieri în dezvoltare, tulburări de morfogeneză și capacități de reproducere reduse. Drept urmare, aplicarea unor astfel de insecticide duce la o reducere a populațiilor de dăunători, contribuind la protejarea culturilor agricole și a plantelor ornamentale.

Obiective și importanță în agricultură și horticultură

Scopul principal al utilizării insecticidelor care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor este de a controla eficient populațiile de dăunători, crescând astfel randamentele culturilor și calitatea produselor. În agricultură, aceste insecticide sunt utilizate pentru a proteja culturile de cereale, legumele, fructele și alte plante agricole de dăunători precum afidele, muștele albe, muștele de fructe și alții. În horticultură, acestea sunt utilizate pentru a proteja plantele ornamentale, pomii fructiferi și arbuștii, menținându-le sănătatea și atractivitatea estetică. Datorită specificității și concentrării lor asupra proceselor biologice ale insectelor, insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea sunt o componentă importantă a gestionării integrate a dăunătorilor (ipm), asigurând o agricultură durabilă și eficientă.

Relevanța subiectului

Având în vedere creșterea populației globale și creșterea cererii de alimente, gestionarea eficientă a dăunătorilor a devenit extrem de importantă. Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea oferă abordări inovatoare pentru combaterea dăunătorilor, reducând nevoia de agenți chimici toxici. Cu toate acestea, utilizarea necorespunzătoare a acestor insecticide poate duce la dezvoltarea rezistenței la dăunători și la consecințe ecologice negative, cum ar fi reducerea populațiilor de insecte benefice și contaminarea mediului. Prin urmare, studierea mecanismelor de acțiune, impactul asupra ecosistemului și dezvoltarea unor metode de aplicare durabile sunt aspecte importante ale agrochimiei moderne.

Istorie

Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor formează un grup distinct de substanțe chimice care perturbă dezvoltarea normală a insectelor prin împiedicarea transformării lor din larve în pupe și din pupe în adulți. Aceste insecticide afectează sistemul hormonal al insectelor, interferând cu procesele care reglează metamorfoza și dezvoltarea lor. Acest grup de insecticide este utilizat pentru a controla populațiile de dăunători în diferite etape ale ciclului lor de viață și este aplicat în agricultură, horticultură și combaterea dăunătorilor.

1. Primele cercetări și descoperiri

Dezvoltarea insecticidelor care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor a început în anii 1940. Inițial, oamenii de știință au încercat să utilizeze substanțe hormonale care ar putea afecta metamorfoza insectelor, împiedicând astfel dezvoltarea lor. Aceste substanțe erau de obicei analogi sintetici ai hormonilor care controlează năpârlirea și metamorfoza la insecte.

2. Anii 1950–1960: începutul aplicării medicamentelor hormonale

Primele insecticide hormonale au început să fie dezvoltate la mijlocul secolului al XX-lea. Medicamentele care perturbau procesele hormonale la insecte afectau năpârlirea prin întreruperea dezvoltării larvare și împiedicarea tranziției la stadiul de pupă. Unul dintre primele astfel de medicamente a fost aldrinul, care a fost utilizat pentru a controla populațiile de dăunători, dar utilizarea sa a dus la probleme de mediu, cum ar fi acumularea pe termen lung în sol.
Exemplu:

• Kallochem (anii 1960) – un insecticid sintetic care perturba sinteza hormonilor la insecte și afecta metamorfoza acestora. Kallochem a fost folosit pentru combaterea dăunătorilor, dar a fost rapid înlocuit cu agenți mai eficienți.

3. Anii 1970–1980: dezvoltarea unei noi generații de insecticide

În această perioadă, au fost dezvoltați noi compuși chimici pe bază de insecticide hormonale, meniți să perturbe metamorfoza. Acești compuși au avut un efect mai țintit asupra etapelor de dezvoltare ale insectelor. Unii dintre ei au afectat sinteza hormonilor, stimulând năpârlirea anormală sau eșecul complet al năpârlirii.
Exemplu:

• Teflubenzuron (anii 1980) – un insecticid care afectează sinteza hormonilor chitinizanți, blocând procesul de năpârlire la insecte. Acest medicament a fost utilizat activ pentru combaterea dăunătorilor în agricultură, în special pentru protejarea culturilor de insectele care dăunează plantelor în stadiul larvar.

4. Anii 1990: creșterea eficienței și reducerea toxicității

Odată cu dezvoltarea industriei chimice în anii 1990, au fost create insecticide care au acționat și mai selectiv, minimizând impactul asupra altor organisme și sporind eficacitatea împotriva dăunătorilor. Acești agenți au fost utilizați nu numai pentru combaterea dăunătorilor în stadii incipiente de dezvoltare, ci și pentru protejarea culturilor agricole în perioadele de vulnerabilitate maximă.
Exemplu:

• Loveness (anii 1990) – un compus sintetic care influențează reglarea hormonală la insecte, ducând la perturbări ale dezvoltării. Este deosebit de eficient împotriva dăunătorilor în stadiul larvar.

5. Tendințe moderne: inovații și molecule noi

Insecticidele moderne care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor continuă să evolueze pentru a oferi impacturi mai specifice și a minimiza daunele aduse mediului. În ultimele decenii, oamenii de știință au lucrat la crearea de noi molecule care vor fi mai rezistente la factorii externi și vor oferi efecte mai precise asupra metamorfozei insectelor.
Exemplu:

• Fenoxicarb (anii 2000) – un insecticid modern care perturbă metamorfoza insectelor, utilizat pentru combaterea dăunătorilor în agricultură și horticultură. Fenoxicarbul este eficient împotriva unui număr de insecte prin perturbarea dezvoltării acestora în timpul stadiului larvar.

Probleme de rezistență și inovații

• Dezvoltarea rezistenței insectelor la insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea a devenit una dintre principalele probleme asociate cu utilizarea lor. Dăunătorii expuși la aplicări repetate ale acestor insecticide pot evolua și deveni mai puțin susceptibili la efectele lor. Acest lucru necesită dezvoltarea de noi insecticide cu mecanisme de acțiune diferite și implementarea unor metode de control durabile, cum ar fi rotația insecticidelor și utilizarea preparatelor combinate. Cercetările moderne se concentrează pe crearea de insecticide cu proprietăți îmbunătățite care ajută la reducerea riscurilor de dezvoltare a rezistenței și la minimizarea impactului ecologic.

Clasificare

Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor sunt clasificate pe baza unor criterii diferite, inclusiv compoziția chimică, mecanismul de acțiune și spectrul de activitate. Principalele grupe de insecticide din această categorie includ:

• Moluskinale: analogi sintetici ai hormonilor juvenili utilizați pentru a preveni dezvoltarea normală a larvelor de insecte.
• Ecdisteroizi: insecticide care imită acțiunea ecdisteroizilor, hormoni care reglează metamorfoza la insecte.
• Inhibitori hormonali: compuși care blochează acțiunea hormonilor naturali, cum ar fi hormonii metabolici și hormonii de creștere.
• Insecticide care afectează procesele mutaționale: agenți care perturbă materialul genetic al insectelor, împiedicând creșterea și dezvoltarea normală.
• Compuși bioactivi sintetici: insecticide moderne dezvoltate din substanțe naturale cu profiluri de eficacitate și siguranță îmbunătățite.

Fiecare dintre aceste grupuri are proprietăți și mecanisme de acțiune unice, permițându-le să fie utilizate în diverse condiții și să controleze diferite tipuri de insecte dăunătoare.

Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor sunt un grup specializat de produse de protecție a plantelor care perturbă procesele fiziologice ale insectelor, împiedicând dezvoltarea normală, metamorfoza sau reproducerea acestora. Aceste produse nu ucid întotdeauna insecta direct, dar pot suprima funcțiile sale vitale în diferite stadii de dezvoltare, ducând la încetarea creșterii, moartea larvelor sau incapacitatea de a finaliza metamorfoza.

1. Insecticide care acționează asupra metamorfozei
Aceste insecticide interferează cu procesele fiziologice normale asociate cu transformarea insectelor din larve în pupe și din pupe în forme adulte. Aceasta se întâmplă prin suprimarea sau distorsionarea sintezei hormonilor care reglează dezvoltarea insectelor.

1.1. Insecticide care afectează hormonii ecdisteroidieni

Ecdisteroizii sunt hormoni care controlează procesul de năpârlire și metamorfoză la insecte. Insecticidele din acest grup interferează cu sinteza acestor hormoni, perturbând procesul de năpârlire și transformarea larvelor în forme mai mature.

Exemple:

• Clorfenapir — afectează sinteza ecdisteroizilor, perturbând năpârlirea insectelor.
• Sfenodon — blochează acțiunea ecdisteroidelor, împiedicând metamorfoza normală.

1.2. Insecticide care afectează hormonii juvenili

Hormonul juvenil controlează dezvoltarea insectelor în timpul stadiului larvar. Unele insecticide blochează sinteza sau acțiunea acestui hormon, împiedicând insecta să se dezvolte în adult.

Exemple:

• Metoprenul — inhibă acțiunea hormonului juvenil, ducând la perturbări de dezvoltare larvelor.
• Propioconazol — perturbă sinteza hormonului juvenil, împiedicând transformarea larvelor în imago.

2. Insecticide cu acțiune asupra hrănirii și creșterii

Aceste produse afectează metabolismul insectelor, perturbându-le capacitatea de a digera corect alimentele și de a absorbi nutrienții. Acest lucru poate duce la o creștere încetinită, epuizare sau chiar moarte.

2.1. Insecticidele care perturbă sinteza proteinelor
Unele insecticide blochează sinteza proteinelor în organismul insectelor, încetinind creșterea și dezvoltarea acestora și provocând moartea în timpul stadiului larvar.

Exemple:

• Selesol — previne sinteza proteinelor, perturbând creșterea normală a insectelor.
• Piriproxifen — afectează metabolismul proteinelor, încetinind creșterea și dezvoltarea.

2.2. Insecticidele care blochează absorbția alimentelor

Aceste insecticide afectează digestia, împiedicând absorbția nutrienților, ceea ce încetinește creșterea insectelor și duce la înfometare.

Exemple:

• Tramcarb — afectează metabolismul carbohidraților și proteinelor, reducând absorbția alimentelor.
• Lambda-cihalotrină — blochează enzimele necesare digestiei alimentelor.

3. Insecticidele care perturbă reproducerea

Unele insecticide afectează organele reproducătoare ale insectelor, perturbându-le capacitatea de reproducere. Aceste produse pot fie bloca dezvoltarea gameților, fie interfera cu acțiunea hormonilor sexuali, ducând la incapacitatea de reproducere.

3.1. Insecticide care afectează hormonii care reglează reproducerea

Aceste insecticide blochează sau perturbă producția de hormoni responsabili de dezvoltarea gameților la insecte.

Exemple:

• Acetamiprid — perturbă producția de hormoni care reglează reproducerea.
• Moxifen — blochează acțiunea hormonilor reproductivi, împiedicând împerecherea și reproducerea.

3.2. Insecticide care afectează organele de reproducere

Aceste insecticide afectează direct organele de reproducere ale insectelor, blocând dezvoltarea și funcționarea lor normală.

Exemple:

• Resamet — afectează organele reproducătoare, împiedicând dezvoltarea lor.
• Oxidofenul — perturbă funcția gonadelor la insecte, inhibând capacitatea lor de reproducere.

4. Insecticide care afectează sistemul nervos și creșterea

Unele insecticide nu numai că blochează dezvoltarea insectelor, ci afectează și sistemul lor nervos, perturbând nu doar creșterea, ci și comportamentul.

4.1. Insecticide care afectează sistemul nervos

Aceste produse pot bloca transmiterea impulsurilor nervoase, afectând coordonarea mișcărilor insectelor, capacitatea lor de a căuta hrană și de a se reproduce.

Exemple:

• Piretroizii (de exemplu, permetrina) — afectează sistemul nervos, provocând paralizie la insecte.
• Fipronil — perturbă transmiterea impulsurilor nervoase și încetinește creșterea insectelor.

Mecanismul de acțiune

Cum afectează insecticidele sistemul nervos al insectelor

• Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor afectează indirect sistemul nervos prin perturbarea proceselor biologice legate de creștere și metamorfoză. De exemplu, moluskinalele și inhibitorii hormonali interferează cu reglarea hormonală, ducând la perturbarea transmiterii impulsurilor nervoase și a contracției musculare. Ecdisteroizii, care imită hormonii naturali, perturbă procesele normale de metamorfoză, afectând și sistemul nervos, provocând paralizie și moartea insectelor.

Impactul asupra metabolismului insectelor

• Perturbarea reglării hormonale și a metamorfozei duce la eșecul proceselor metabolice precum hrănirea, creșterea și reproducerea. Acest lucru reduce nivelul de adenozin trifosfat (atp), scăzând energia necesară sistemului nervos și funcției musculare. Drept urmare, insectele devin mai puțin active, capacitatea lor de a se hrăni și de a se reproduce este diminuată, ceea ce reduce populațiile de dăunători și previne deteriorarea plantelor.

Exemple de mecanisme moleculare de acțiune

• Inhibarea acetilcolinesterazei: unele insecticide blochează activitatea acetilcolinesterazei, provocând o acumulare de acetilcolină în fanta sinaptică și perturbând transmiterea impulsurilor nervoase.
• Blocarea canalelor de sodiu: piretroizii și neonicotinoizii blochează canalele de sodiu din celulele nervoase, provocând excitarea continuă a impulsurilor nervoase și paralizia mușchilor.
• Modularea receptorilor hormonali: ecdisteroizii și inhibitorii hormonali interacționează cu receptorii hormonali, perturbând creșterea normală și reglarea metamorfozei, ducând la o dezvoltare anormală și la moartea insectelor.
• Perturbarea proceselor genetice: insecticidele care afectează procesele mutaționale provoacă leziuni ale ADN-ului și ARN-ului, împiedicând creșterea normală a celulelor și dezvoltarea insectelor.

Diferența dintre contact și acțiune sistemică

• Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor pot avea atât acțiune de contact, cât și sistemică. Insecticidele de contact acționează direct atunci când insectele intră în contact cu ele, penetrând prin cuticulă sau sistemul respirator și provocând perturbări localizate ale reglării hormonale și metabolismului. Insecticidele sistemice penetrează țesuturile plantelor și se răspândesc în toate părțile plantei, oferind protecție pe termen lung împotriva dăunătorilor care se hrănesc cu diferite părți ale plantei. Acțiunea sistemică permite controlul dăunătorilor pe termen lung și este eficientă pe o arie largă de aplicare, asigurând o protecție eficientă pentru culturi.

Exemple de produse din această grupă

Moluskinale

• Mecanism de acțiune: analogi sintetici ai hormonilor juvenili, blocând dezvoltarea normală a larvelor de insecte.
• Exemple:
  • Moluskin-250
  • Rostopal
  • Juvenile

Ecdisteroizi

• Mecanism de acțiune: imită acțiunea ecdisteroidelor, perturbând procesele de năpârlire și metamorfoză.
• Exemple:
  • Pyritrox
  • Ecdisterol
  • Metamorfozină

Inhibitori hormonali

• Mecanism de acțiune: blochează acțiunea hormonilor naturali de creștere și metamorfoză, perturbând dezvoltarea normală a insectelor.
• Exemple:
  • Hormonal
  • Inhibiu
  • Regulit

Insecticide care afectează procesele mutaționale

• Mecanism de acțiune: perturbă procesele genetice precum sinteza ADN-ului și ARN-ului, împiedicând creșterea și dezvoltarea normală.
• Exemple:
  • Genotip
  • Mutacid
  • ADN-spar

Compuși bioactivi sintetici

• Mecanism de acțiune: dezvoltat din substanțe naturale cu mecanisme de acțiune specifice care vizează procesele biologice de creștere și dezvoltare a insectelor.
• Exemple:
  • Biogrow
  • Actaxis
  • Sintofit

Impactul asupra mediului al insecticidelor care afectează creșterea și dezvoltarea (continuare)

Impactul asupra insectelor benefice

• Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor pot avea efecte toxice asupra insectelor benefice, inclusiv albine, viespi și alți polenizatori, precum și asupra insectelor prădătoare care controlează în mod natural populațiile de dăunători. Acest lucru poate duce la o reducere a biodiversității și la perturbarea echilibrului ecologic, afectând negativ productivitatea agricolă și biodiversitatea. Impactul insecticidelor asupra polenizatorilor este deosebit de periculos, deoarece poate reduce randamentul culturilor și calitatea produselor.

Nivelurile reziduale de insecticide în sol, apă și plante

• Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor se pot acumula în sol pentru perioade lungi de timp, în special în condiții de umiditate și temperatură ridicate. Acest lucru poate duce la contaminarea surselor de apă prin scurgeri și infiltrare. La plante, insecticidele sunt distribuite în toate părțile, inclusiv în frunze, tulpini și rădăcini, oferind protecție sistemică, dar rezultând și în acumularea de insecticide în produsele alimentare și în sol. Această acumulare poate avea un impact negativ asupra sănătății oamenilor și a animalelor.

Fotostabilitatea și degradarea insecticidelor în natură

• Multe insecticide care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor sunt foarte fotostabile, ceea ce le prelungește persistența în mediu. Acest lucru previne degradarea rapidă a insecticidelor sub influența luminii solare și contribuie la acumularea lor în sol și în ecosistemele acvatice. Rezistența ridicată la degradare complică eliminarea insecticidelor din mediu și crește riscul impactului lor asupra organismelor nevizate.

Biomagnificare și acumulare în lanțurile trofice

• Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea se pot acumula în corpurile insectelor și animalelor, urcând în lanțul trofic și provocând bioamplificare. Aceasta duce la concentrații mai mari de insecticide la nivelurile superioare ale lanțului trofic, inclusiv la prădători și oameni. Bioamplificarea insecticidelor provoacă probleme ecologice și de sănătate grave, deoarece insecticidele acumulate pot duce la intoxicații cronice și probleme de sănătate la animale și oameni.

Problema rezistenței insectelor la insecticide

Cauzele dezvoltării rezistenței

• Dezvoltarea rezistenței insectelor la insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea este determinată de mutații genetice și de selecția indivizilor rezistenți în timpul aplicărilor repetate de insecticide. Utilizarea frecventă și necontrolată a insecticidelor duce la răspândirea rapidă a genelor rezistente în rândul populațiilor de dăunători. Respectarea inadecvată a dozelor și a schemelor de aplicare recomandate accelerează, de asemenea, procesul de dezvoltare a rezistenței, făcând insecticidul mai puțin eficient. În plus, utilizarea prelungită a aceluiași mecanism de acțiune contribuie la selecția insectelor rezistente și reduce eficacitatea generală a combaterii dăunătorilor.

Exemple de dăunători rezistenți

• Rezistența la insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea a fost observată la diverse specii de dăunători, inclusiv albi, afide, acarieni și unele specii de molii. De exemplu, rezistența la moluskinale a fost înregistrată la anumite populații de afide și albi, ceea ce face ca controlul lor să fie mai dificil și duce la necesitatea unor agenți mai scumpi și toxici sau la trecerea la metode alternative de control. Dezvoltarea rezistenței a fost observată și la unele specii de gândaci de Colorado, crescând dificultățile în controlul acestui dăunător și necesitând abordări mai complexe.

Metode de prevenire a rezistenței

• Pentru a preveni dezvoltarea rezistenței insectelor la insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea, este necesară utilizarea unei rotații a insecticidelor cu mecanisme de acțiune diferite, combinarea metodelor de control chimic și biologic și aplicarea strategiilor integrate de gestionare a dăunătorilor. De asemenea, este important să se respecte cu strictețe dozele și schemele de aplicare recomandate pentru a evita selecția indivizilor rezistenți și a menține eficacitatea insecticidelor pe termen lung. Măsurile suplimentare includ utilizarea de formulări mixte, implementarea metodelor culturale pentru a reduce presiunea dăunătorilor și utilizarea controlorilor biologici pentru menținerea echilibrului ecologic.

Instrucțiuni pentru aplicarea în siguranță a insecticidelor

Prepararea soluțiilor și a dozelor

• Pregătirea corectă a soluțiilor și dozarea precisă a insecticidelor care afectează creșterea și dezvoltarea sunt esențiale pentru o aplicare eficientă și sigură. Este esențial să se respecte cu strictețe instrucțiunile producătorului pentru amestecarea soluțiilor și dozare, pentru a evita supradozarea sau tratarea insuficientă a plantelor. Utilizarea instrumentelor de măsurare și a apei de calitate asigură acuratețea dozării și eficacitatea tratamentului. Se recomandă efectuarea de teste pe parcele mici înainte de aplicarea la scară largă a insecticidelor pentru a determina condițiile și dozele optime.

Utilizarea echipamentului de protecție la manipularea insecticidelor

• Atunci când se lucrează cu insecticide care afectează creșterea și dezvoltarea, trebuie utilizat echipament de protecție adecvat, cum ar fi mănuși, măști, ochelari de protecție și îmbrăcăminte de protecție, pentru a minimiza riscul expunerii oamenilor la insecticide. Echipamentul de protecție ajută la prevenirea contactului cu pielea și membranele mucoase, precum și a inhalării vaporilor toxici proveniți de la insecticide. În plus, trebuie respectate măsurile de siguranță la depozitarea și transportul insecticidelor pentru a evita expunerea accidentală la copii și animale de companie.

Recomandări pentru tratarea plantelor

• Atunci când se tratează plantele cu insecticide care afectează creșterea și dezvoltarea, cel mai bine este să se aplice acestea în primele ore ale dimineții sau serii pentru a evita expunerea la polenizatori, cum ar fi albinele. Se recomandă evitarea tratamentului în timpul vremii calde și cu vânt, deoarece acest lucru poate provoca derivă a insecticidului pulverizat și contaminarea plantelor și organismelor benefice. De asemenea, se recomandă luarea în considerare a stadiului de creștere al plantelor, evitând aplicarea în timpul perioadelor active de înflorire și fructificare pentru a minimiza impactul asupra polenizatorilor și a reduce riscul reziduurilor de insecticid pe fructe și semințe.

Respectarea perioadelor de așteptare înainte de recoltare

• Respectarea perioadelor de așteptare recomandate înainte de recoltare după aplicarea insecticidelor care afectează creșterea și dezvoltarea asigură siguranța consumului și previne pătrunderea reziduurilor de insecticide în produsele alimentare. Este important să se respecte instrucțiunile producătorului privind perioadele de așteptare pentru a evita riscul de otrăvire și pentru a asigura calitatea produsului. Nerespectarea perioadelor de așteptare poate duce la acumularea de insecticide în produsele alimentare, afectând negativ sănătatea oamenilor și a animalelor.

Alternative la insecticidele chimice

Insecticide biologice

• Utilizarea entomofagelor, a agenților bacterieni și fungici oferă o alternativă ecologică sigură insecticidelor chimice care afectează creșterea și dezvoltarea. Insecticidele biologice, cum ar fi *Bacillus thuringiensis* și *Beauveria bassiana*, controlează eficient insectele dăunătoare fără a dăuna organismelor benefice sau mediului. Aceste metode promovează gestionarea durabilă a dăunătorilor și conservarea biodiversității, reducând nevoia de agenți chimici și minimizând amprenta ecologică a practicilor agricole.

Insecticide naturale

• Insecticidele naturale, cum ar fi uleiul de neem, infuziile de tutun și soluțiile de usturoi, sunt sigure pentru plante și mediu și oferă un control eficient al dăunătorilor. Aceste substanțe au proprietăți repelente și insecticide, permițând controlul populațiilor de insecte fără substanțe chimice sintetice. Uleiul de neem, de exemplu, conține azadirachtină și nimbolid, care interferează cu hrănirea și creșterea insectelor, provocând paralizie și moarte. Insecticidele naturale pot fi utilizate în combinație cu alte metode pentru a obține cele mai bune rezultate și a reduce riscul dezvoltării rezistenței la insectele dăunătoare.

Capcane cu feromoni și alte metode mecanice

• Capcanele cu feromoni atrag și distrug insectele dăunătoare, reducându-le numărul și prevenind răspândirea lor. Feromonii sunt semnale chimice folosite de insecte pentru comunicare, cum ar fi pentru atragerea partenerilor. Utilizarea capcanelor cu feromoni permite controlul țintit al anumitor specii de dăunători, fără a afecta organismele nevizate. Alte metode mecanice, cum ar fi capcanele cu suprafață lipicioasă, barierele și plasele fizice, ajută, de asemenea, la controlul populațiilor de dăunători fără utilizarea de substanțe chimice. Aceste metode sunt eficiente și sigure pentru mediu, promovând conservarea biodiversității și echilibrul ecologic.

Exemple de insecticide populare din acest grup

Numele produsului	Ingredient activ	Mecanismul de acțiune	Domeniu de aplicare
Moluskin	Moluskinal	Blochează hormonul juvenil, împiedicând dezvoltarea normală a larvelor	Culturi de legume, pomi fructiferi
Ecdisterol	Ecdisterol	Imită ecdisteroidii, perturbând procesele de năpârlire și metamorfoză	Culturi de legume și fructe, horticultură
Regulit	Regulit	Blochează receptorii hormonali, perturbând creșterea și metamorfoza	Culturi de legume, plante ornamentale
Genotip	Genotip	Perturbă sinteza ADN-ului și ARN-ului, împiedicând creșterea celulară	Culturi de legume, cereale, fructe
Biogro	Biogro	Compuși bioactivi sintetici care vizează procesele hormonale	Culturi de legume și fructe, plante ornamentale
Actaxis	Actaxis	Compuși bioactivi sintetici care afectează metamorfoza	Culturi de legume, horticultură
Bacillus thuringiensis (bt)	Bacillus thuringiensis	Produce proteine cry care distrug intestinele insectelor	Culturi de legume, pomi fructiferi
Bacillus bassiana	Beauveria bassiana	Ciuperci care parazitează insectele, distrugându-le intestinele	Culturi de legume și fructe, horticultură
Imidacloprid	Imidacloprid	Se leagă de receptorii nicotinici ai acetilcolinei, stimulând sistemul nervos	Culturi de legume și fructe, plante ornamentale
Metomil	Metomil	Inhibă acetilcolinesteraza, provocând acumularea de acetilcolină și paralizie	Culturi de cereale, legume, fructe

Avantaje și dezavantaje

Avantaje

• Eficacitate ridicată împotriva unei game largi de insecte dăunătoare
• Acțiune specifică cu impact minim asupra mamiferelor
• Capacitatea de a controla diferitele stadii de dezvoltare ale insectelor
• Poate fi combinat cu alte metode de control pentru o eficacitate sporită
• Acțiune rapidă care duce la reducerea rapidă a populației de dăunători
• Distribuție sistemică în plante, oferind protecție pe termen lung

Dezavantaje

• Toxicitate pentru insectele benefice, inclusiv albine și viespi
• Dezvoltarea potențială a rezistenței la insectele dăunătoare
• Posibilă contaminare a solului și a surselor de apă
• Costul ridicat al unor insecticide în comparație cu metodele tradiționale
• Necesitatea respectării stricte a dozelor și a schemelor de aplicare pentru a evita consecințele negative
• Spectru limitat de activitate pentru unele insecticide

Riscuri și măsuri de precauție

Impactul asupra sănătății umane și animale

• Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor pot avea efecte grave asupra sănătății umane și animalelor dacă sunt utilizate necorespunzător. În caz de ingerare, acestea pot provoca simptome de otrăvire, cum ar fi amețeli, greață, vărsături, dureri de cap și, în cazuri grave, convulsii și pierderea conștienței. Animalele, în special cele de companie, sunt, de asemenea, expuse riscului de otrăvire atunci când insecticidul intră în contact cu pielea lor sau dacă ingerează plante tratate.

Simptome de otrăvire cu insecticide

• Simptomele otrăvirii cu insecticide care afectează creșterea și dezvoltarea includ amețeli, dureri de cap, greață, vărsături, slăbiciune, dificultăți de respirație, convulsii și pierderea conștienței. Când insecticidul intră în contact cu ochii sau pielea, pot apărea iritații, roșeață și senzații de arsură. Dacă insecticid este ingerat, trebuie solicitat imediat asistență medicală.

Primul ajutor în caz de otrăvire

• În caz de suspiciune de intoxicație cu insecticide care afectează creșterea și dezvoltarea, contactul cu insecticidul trebuie oprit imediat, iar pielea sau ochii afectați trebuie clătiți cu multă apă timp de cel puțin 15 minute. În caz de inhalare, se deplasează la aer curat și se solicită asistență medicală. Dacă insecticid este ingerat, se apelează la serviciile de urgență și se urmează instrucțiunile de prim ajutor de pe eticheta produsului.

Concluzie

Utilizarea rațională a insecticidelor care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor joacă un rol crucial în protecția plantelor și în creșterea randamentelor culturilor în agricultură și cultivarea plantelor ornamentale. Cu toate acestea, trebuie respectate instrucțiunile de siguranță și trebuie luate în considerare considerațiile de mediu pentru a minimiza impactul negativ asupra mediului și a organismelor benefice. O abordare integrată a gestionării dăunătorilor, care combină metode chimice, biologice și culturale de control, susține dezvoltarea agricolă durabilă și conservarea biodiversității. Cercetările continue privind dezvoltarea de noi insecticide și metode de control sunt, de asemenea, importante pentru a reduce riscurile pentru sănătatea oamenilor și a ecosistemelor.

Întrebări frecvente (FAQ)

1. Ce sunt insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea și la ce se utilizează?
   Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea sunt o clasă de substanțe chimice concepute pentru a perturba procesele biologice legate de creșterea, metamorfoza și funcțiile de reproducere la insectele dăunătoare. Acestea sunt utilizate pentru a controla populațiile de insecte, a îmbunătăți randamentele și a preveni deteriorarea plantelor agricole și ornamentale.
2. Cum influențează insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea sistemul nervos al insectelor?
   Aceste insecticide afectează indirect sistemul nervos al insectelor prin perturbarea reglării hormonale și a metamorfozei, ceea ce afectează transmiterea impulsurilor nervoase și contracția musculară. Drept urmare, insectele devin mai puțin active, ducând la paralizie și moarte.
3. Insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea sunt dăunătoare insectelor benefice, cum ar fi albinele?
   Da, insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea pot fi toxice pentru insectele benefice, inclusiv albinele și viespile. Utilizarea lor necesită respectarea strictă a reglementărilor pentru a minimiza impactul asupra insectelor benefice și a preveni reducerea biodiversității.
4. Cum poate fi prevenită dezvoltarea rezistenței la insecticidele de creștere și dezvoltare?
   Pentru a preveni rezistența, insecticidele cu mecanisme de acțiune diferite ar trebui rotate, metodele de control chimic și biologic ar trebui combinate și ar trebui respectate dozele și schemele de aplicare recomandate. De asemenea, ar trebui implementate strategii integrate de gestionare a dăunătorilor pentru a reduce presiunea dăunătorilor.
5. Ce probleme de mediu sunt asociate cu utilizarea insecticidelor care afectează creșterea și dezvoltarea?
   Utilizarea acestor insecticide duce la reducerea populațiilor de insecte benefice, contaminarea solului și a apei și acumularea de insecticide în lanțurile trofice, cauzând probleme ecologice și de sănătate semnificative.
6. Pot fi utilizate insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea în agricultura ecologică?
   Unele insecticide care afectează creșterea și dezvoltarea pot fi permise în agricultura ecologică, în special cele pe bază de microbi naturali și extracte de plante. Cu toate acestea, insecticidele sintetice nu îndeplinesc de obicei standardele agriculturii ecologice din cauza originii lor chimice și a impactului potențial asupra mediului.
7. Cum ar trebui aplicate insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea pentru o eficacitate maximă?
   Este important să respectați cu strictețe instrucțiunile producătorului privind dozajul și programul de aplicare, să tratați plantele dimineața devreme sau seara, să evitați tratamentul în timpul activității polenizatorilor și să asigurați o distribuție uniformă a insecticidului pe plante. Se recomandă testarea pe parcele mici înainte de aplicarea la scară largă.
8. Există alternative la insecticidele care afectează creșterea și dezvoltarea pentru combaterea dăunătorilor?
   Da, insecticidele biologice, remediile naturale (ulei de neem, soluții de usturoi), capcanele cu feromoni și metodele mecanice de control pot servi ca alternative la insecticidele chimice. Aceste metode ajută la reducerea dependenței de substanțe chimice și la minimizarea impactului asupra mediului.
9. Cum poate fi redus la minimum impactul asupra mediului al insecticidelor care afectează creșterea și dezvoltarea?
   Utilizați insecticidele numai atunci când este necesar, respectați dozele și schemele de aplicare recomandate, evitați contaminarea surselor de apă și aplicați metode integrate de gestionare a dăunătorilor pentru a reduce dependența chimică. De asemenea, este important să se utilizeze insecticide cu specificitate ridicată pentru a minimiza impactul asupra organismelor nevizate.
10. Unde pot fi achiziționate insecticide care afectează creșterea și dezvoltarea?
    Aceste insecticide sunt disponibile la magazine agrotehnice specializate, comercianți online și furnizori de produse de protecție a plantelor. Înainte de cumpărare, asigurați-vă de legalitatea și siguranța produselor și de conformitatea acestora cu standardele agriculturii organice sau convenționale.